Titlu Articol: ZIUA 5: Gulaș Venim! | Budapesta, Ungaria

Dimineața zilei de 5 a început cât se poate de plăcut. După ce ne-am trezit, am băut o cafea în cameră și am făcut un duș, am coborât la micul dejun. City Hotel oferă pâine excelentă fără gluten și alte opțiuni dietetice, ceea ce a făcut-o pe soția mea extrem de fericită. Happy wife, happy life! (Soție fericită, viață fericită!)

Am făcut check-out-ul și, în scurt timp, eram din nou la drum. Anul trecut am prins o mulțime de lucrări pe autostrăzile din Slovenia și Ungaria, dar anul acesta drumul a fost o adevărată plăcere de la un capăt la altul. Să conduci prin Slovenia este întotdeauna un deliciu; fiecare sat pe care îl zărești de pe autostradă arată impecabil și curat. Fără gunoaie, fără case dărăpănate – este într-adevăr o țară splendidă și îngrijită. Autostrăzile sunt fantastice, iar peisajele montane îți taie răsuflarea. Sper ca pe viitor să organizez o vacanță dedicată exclusiv acestei țări, nu doar să o tranzitez.

Un mic gest de bunătate

În cele din urmă, am trecut granița din Slovenia în Ungaria. Nu mai mi-aduc aminte exact cât de mult am mers prin țară până când a trebuit să oprim pentru combustibil, dar după ce am umplut rezervorul, am intrat să plătesc. Soția mea plecase deja spre toalete. După ce am achitat, i-am dat ei „achiziția mea impulsivă” – o cafea la doză rece – ca să-mi vină și mie rândul la toaletă.

Și exact atunci m-am lovit de o problemă: accesul la toalete era blocat de bariere. În timp ce stăteam acolo încercând să citesc instrucțiunile și, în același timp, luptându-mă cu fermoarul lateral de la buzunarul pantalonilor sport, probabil că aveam pe chip o expresie de totală confuzie. Văzându-mă la ananghie, o doamnă care tocmai ieșea de la toaleta femeilor a ridicat imediat telefonul, l-a apropiat de terminalul de plată și a achitat cu generozitate taxa de 1 euro în locul meu.

Am fost extrem de mișcat de bunătatea ei. Nici măcar nu am apucat să-i mulțumesc cum se cuvine, pentru că a zâmbit și a plecat în grabă. Dacă s-ar fi întâmplat asta în România, sunt sigur că s-ar fi încins o conversație lungă și prietenească înainte de a ne lua la revedere! Am fost extrem de recunoscător pentru gestul ei rapid. Un act atât de mic și simplu a fost o amintire frumoasă că încă există multă bunătate și omenie în lume.

Cu această oprire memorabilă în spate, am revenit pe autostradă. Drumul a fost incredibil de lin – reparațiile de anul trecut chiar au dat roade.

Sosirea în Budapesta

Dacă Ungaria a făcut o treabă excelentă cu autostrăzile, se pare că străzile din oraș au fost complet uitate. Mașina a devenit destul de zdruncinată în momentul în care am ieșit de pe autostradă. Din fericire, era prima parte a după-amiezii, iar traficul era lejer când am traversat frumosul Pod cu Lanțuri (Széchenyi) dinspre Buda spre Pesta. După ce am navigat pe câteva străzi extrem de înguste și strâmte, am intrat în parcarea subterană a hotelului nostru. Printr-o coincidență amuzantă, chiar lângă noi a parcat o mașină cu români de-ai noștri, din Cluj.

Ne-am cazat la Hotel Vision, https://www.hotelvision.hu/. Având în vedere istoricul complex dintre Ungaria și România, atât eu, cât și soția mea am optat să facem check-in-ul cu pașapoartele noastre americane – glumind între noi că Orban și Trump sunt cei mai buni prieteni. Domnul de la recepție a afișat un zâmbet imens în momentul în care ne-a văzut pașapoartele!

Lăsând politica la o parte, Hotel Vision este o proprietate excepțională. Este situat chiar pe malul Dunării, exact vis-a-vis de locul unde ancorează navele de croazieră fluvială. Priveliștea către Podul cu Lanțuri și către maiestuoasa parte de pe malul Budei este spectaculoasă, mai ales noaptea, când clădirile istorice sunt complet iluminate.

Piețe de mirodenii și un gulaș fără gluten de excepție

Ca să vă țin la curent cu starea soției mele: se vindecă încetul cu încetul în fiecare zi, dar nasul rupt și buza spartă încă îi creau destul disconfort.

După ce ne-am cazat la hotel, pe la mijlocul după-amiezii, am ieșit la o plimbare. Budapesta este un oraș absolut superb! Eram la doar un bulevard distanță de principala zona pietonală din Centrul Vechi, așa că ne-am plimbat cu plăcere pe aleile pline de magazine și restaurante.

Prima noastră oprire importantă a fost la Hala Centrală (Great Market Hall), care este spectaculoasă! Ne doream să cumpărăm și să gustăm aproape tot ce vedeam, dar a trebuit să ne păstrăm cu strictețe pofta de mâncare pentru cină. Ceea ce am cumpărat totuși a fost cel mai faimos ingredient și condiment național al Ungariei: boiaua (paprika). Am luat trei tipuri diferite, inclusiv una foarte iute. Soția mea face un pui cu smântână și boia (paprika chicken) senzațional, așa că am rugat-o deja să-mi pregătească o porție cândva folosind acest amestec autentic și iute.

🌶️ Pradă de Suvenir: Trei tipuri diferite de boia ungurească autentică pentru acasă.

După ce am plecat din hală, foamea începuse să își spună cuvântul, așa că am pornit în căutarea unui restaurant. Ne plimbam pe strada Váci, o arteră pietonală plină de viață și ticsită de localuri – deși destul de multe dintre ele păreau a fi capcane pentru turiști. Era cât pe ce să intrăm într-un loc, dar nu aveau nici o opțiune fără gluten.

Apelând la Google Maps pentru a ne ghida căutarea, am descoperit Budapest Goulash – Lángos Grill Bar. S-a dovedit a fi o alegere excelentă! Vin în România încă din 2012, dar până la această oprire în Budapesta, nu gustasem niciodată lángos! Eram complet fixat pe ideea de a mânca un gulaș autentic în oraș; i-am spus soției mele că aceasta era singura mea misiune culinară majoră pentru această escală.

Și ghiciți ce? Am comandat Gulaș pe Lángos și a fost genial! Extrem de gustos și consistent. Soția mea a comandat o supă tradițională de gulaș, după ce chelnerul a verificat cu bucătarul-șef pentru a confirma că o pot pregăti complet fără gluten. I-a plăcut atât de mult încât practic suna ca un aspirator Dyson în timp ce mânca!

Cu burțile pline, ne-am întors la hotel. Eu am avut de rezolvat o scurtă ședință, iar după aceea, eu și soția mea am ieșit pe terasă, după apusul soarelui, pentru a ne bucura în liniște de luminile sclipitoare ale orașului.

Mici bucurii la micul dejun și drumuri zdruncinate

A doua zi dimineață, zgomotul tramvaiului de sub fereastră ne-a trezit puțin mai devreme decât plănuisem. Sincer să fiu, prefer oricând să mă trezesc cu sunetele naturale ale unui oraș în locul alarmei de la telefon. Ne-am împachetat bagajele, am făcut un duș și am coborât în salonul pentru micul dejun.

Tradiția mâncării excelente din Budapesta a continuat: hotelul servește baghete fără gluten proaspete, coapte direct acolo. Deși întreaga selecție de la bufet a fost de top, acest detaliu a depășit orice așteptări. Soția mea a fost de-a dreptul încântată pentru că pâinea fără gluten era excelentă, iar untul cu care au servit-o a fost genial. Este amuzant cum lucrurile mărunte din viață pot conta atât de mult și îți pot schimba complet tonul întregii zile.

În scurt timp, am părăsit hotelul și ne-am pregătit din nou pentru străzile denivelate ale Budapestei. Am fost recunoscător că drumul până înapoi la autostrada lină a durat doar vreo 15-20 de minute, deoarece a trebuit să ocolim cu atenție câteva gropi destul de mari.

Următoarea oprire: Timișoara – și nici nu bănuiți ce am descoperit acolo!

Title: DAY 5: Goulash, Here We Come! | Budapest, Hungary

The morning of Day 5 started comfortably. After waking up, sharing some coffee in the room, and showering, we went down to breakfast. City Hotel offers excellent gluten-free bread and other dietary options at breakfast, which made my wife incredibly happy. Happy wife, happy life!

We checked out and were soon back on the road. Last year, we encountered a lot of road construction on the highways through Slovenia and Hungary, but this year it was smooth sailing all the way. Driving across Slovenia is always such a delight; every village you spot from the highway looks pristine and lovely. With no trash or run-down homes in sight, it is truly a beautiful, clean country. The highways are fantastic and the mountain views are stunning. I really hope to dedicate a proper trip to exploring the country someday rather than just driving through it.

A Small Act of Kindness

Eventually, we crossed the border from Slovenia into Hungary. I don’t recall exactly how far into the country we were before we needed to stop for fuel, but after filling up the tank, I went inside to pay. My wife had already headed toward the restrooms. Once I settled the bill, I handed her my “impulse buy”—a chilled canned coffee—so I could take my turn.

That’s when I hit a snag: the restrooms were blocked by turnstiles. As I stood there trying to read the directions while simultaneously struggling to unzip the side pocket of my sports pants, the look on my face must have been pure confusion. Seeing my dilemma, a lady exiting the women’s restroom immediately raised her phone and tapped it on the payment terminal, generously paying the 1 Euro entrance fee for me.

I was incredibly touched by her kindness. I didn’t even get a proper chance to thank her because she just smiled and hurried off. If this had happened in Romania, I’m sure it would have sparked a long, friendly conversation before she walked away! I felt so grateful for her quick gesture. Such a small, simple act was a beautiful reminder that there is still so much goodness and humanity in the world.

With that memorable stop behind us, we were back on the highway. The ride was incredibly smooth—the road repairs from last year clearly paid off.

Arriving in Budapest

While Hungary did a fantastic job repairing its highways, it seems they neglected their city streets. The ride became pretty bumpy the moment we exited the highway. Fortunately, it was early afternoon and traffic was light as we crossed the beautiful Széchenyi Chain Bridge from Buda over to Pest. After maneuvering down some incredibly tight, narrow side streets, we pulled into our hotel’s parking garage. In a fun twist of timing, a car of fellow Romanians from Cluj parked right next to us.

We stayed at Hotel Vision. Given the complex history between Hungary and Romania, both my wife and I opted to check in using our US passports—joking to ourselves that Orban and Trump are best buddies. The gentleman checking us in flashed a massive smile the moment he saw our passports!

Politics aside, Hotel Vision is an exceptional property. It sits right on the Danube River directly across from the river cruise ship docks. The views of the Chain Bridge and the magnificent Buda side of the river are spectacular, especially at night when the historic buildings are fully illuminated.

Spice Markets & Scrambling for Gluten-Free Goulash

To give you a quick update on my wife: she has been healing little by little each day, but her broken nose and busted lip were still quite uncomfortable.

After checking into the hotel mid-afternoon, we headed out for a stroll. Budapest is an absolutely gorgeous city. We were only a single block away from the main pedestrian zone of the Old Town, so we happily strolled down the walkway past bustling shops and restaurants.

Our first major stop was the Great Market Hall, which was spectacular! We wanted to buy and sample almost everything we saw, but we had to strictly save our appetites for dinner. What we did buy was Hungary’s most famous staple and national spice: Paprika. We picked up three different varieties, including a very spicy one. My wife makes an awesome paprika chicken, and I’ve already asked her to whip up a batch for me using this authentic spicy blend.

🌶️ Souvenir Score: Three distinct types of authentic Hungarian paprika to take home.

Leaving the Great Market Hall, we were officially feeling hungry and began hunting for a restaurant. We walked down Váci Street, a lively pedestrian stretch packed with eateries—though a fair number of them looked like total tourist traps. We almost walked into one place, but they didn’t offer any gluten-free options.

Turning to Google Maps to guide our search, we discovered the Budapest Goulash – Lángos Grill Bar. It turned out to be an excellent find! I have been traveling to Romania since 2012, yet up until this specific stop in Budapest, I had never actually tried lángos. I was completely fixated on having an authentic goulash stew in the city; I told my wife that was my one big culinary mission for the stopover.

Guess what? I ordered the Goulash Lángos, and it was awesome! So savory and satisfying. My wife ordered the traditional Goulash Soup after our waiter checked with the chef to confirm they could prepare it entirely gluten-free. She loved it so much that she practically sounded like a Dyson vacuum cleaner while eating it!

With full bellies, we walked back to our hotel. I had a quick meeting to attend, and afterward, my wife and I stepped out onto the terrace after sunset to quietly enjoy the glowing city lights.

Breakfast Perks and Bumping Onward

The next morning, the rumbling of the streetcars outside our window woke us up a bit earlier than planned. Honestly, though, I much prefer waking up to the natural sounds of a city over a smartphone alarm anyway. We packed our bags, showed, and headed down to the dining room.

The incredible food trend in Budapest continued: the hotel serves fresh, in-house baked, gluten-free baguettes at breakfast. While the entire buffet spread was top-notch, this detail went above and beyond. My wife was absolutely stoked because the gluten-free bread was excellent, and they paired it with amazing butter. It’s funny how the little things in life can mean so much and completely set the tone for your day.

Soon enough, we left the hotel and braced ourselves for the bumpy streets of Budapest once more. I was grateful that the navigation back to the smooth highway took only about 15 to 20 minutes, as we had to carefully dodge some massive potholes.

Next stop: Timișoara—and you’ll never guess what we stumbled upon there!